Piata de celulare furate - o afacere de zeci de miliarde de lei pe luna

Ia boierule, ca e marfa buna!" In piata de la Bucur Obor, Gioni, un balaoaches de vreo 30 de ani, isi face reclama la marfa cu care a umplut o taraba. Apoi, potentialii clienti sunt incurajati sa cumpere si cu un "Ia-l, dom'le, ca e cules azi-noapte!", rostit mai in soapta. Asta pentru ca Gioni nu vinde cartofi sau morcovi culesi de pe camp. Vinde telefoane mobile "putin folosite", culese de prin baruri, magazine sau taxiuri, pe care le-a grupat, snopuri-snopuri, dupa sortotipuridimensiuni. Si Gioni isi prezinta produsele, vorbind competent despre tipul bateriei, comenzi vocale sau memoria interna pentru aplicatii ale telefonului dorit. De cand activeaza in domeniu, omul a devenit profesionist. Si, in toata tara, sute de Gioni vand de zor telefoane mobile "la mana a doua", procurate pe diverse cai. Lucrul e normal, caci "oferta" este deosebit de bogata. Astfel, numai in luna septembrie, fix 3.808 din clientii companiei Orange au fost nevoiti sa formuleze cereri tip "telefon furat", necesare pentru inlocuirea cartelelor SIM. La fel, zilnic, aproximativ 200 de persoane care au un abonament Connex solicita inlocuirea cartelelor, pe motiv de furt al celularelor. La acestia se adauga intre 100 si 150 de persoane, posesoare de cartele Connex Go. Cifrele sunt atat de mari, incat au pus pe ganduri conducerea companiei. Probabil, din acest motiv, numarul cartelelor inlocuite lunar a fost clasificat ca fiind " informatie confidentiala" pentru presa. La numarul pagubitilor Connex si Orange se adauga zilnic si cateva zeci de clienti ai celorlalte companii de telefonie mobila din Romania. In total, un calcul simplu arata ca, in fiecare zi, intre 500 si 600 de romani raman fara celulare. Amploarea fenomenului are o explicatie simpla. "Marfa" e scumpa, are un volum mic si putini mai depun reclamatie la politie in caz de furt. De exemplu, intr-un oras de trei milioane de locuitori, ca Bucurestiul, intr-o luna, doar doua-trei sute de oameni reclama furtul mobilelor. Practic, lumea depune plangere la politie doar daca mobilul a fost furat impreuna cu portofelul cu acte. De asemenea, telefoanele uitate sau pierdute prin taxiuri au ajuns sa constituie "bonus de cursa". Cateodata, nu foloseste la nimic nici faptul ca ai retinut indicativul masinii, caci soferul se scuza intotdeauna cu un "dupa aia am luat un alt client si nu stiu ce a facut ala". Din aceste motive, s-au format adevarate retele de suti specializati in furtul celularelor. La fel, toti taximetristii stiu unde sa gaseasca un cumparator en-gros de mobile. La randul sau, acesta le revinde fara probleme la taraba, in piata. "Garda", adica politia din zona, e "rezolvata" cu niste pungi cu pulpe de pui sau sticle de vin, dupa caz. Totusi, din cand in cand, negustorii ambulanti de telefoane, cum sunt cei care isi fac veacul in fata intrarii din Bucur Obor, mai incaseaza niste amenzi, pentru ca "asa trebuie". Dar amenzile sunt mici, ca pentru " comert ilegal". In acest fel, toata lumea e multumita, afacerea merge inainte, iar preturile din piete sunt cam la jumatate fata de cele din magazine. De exemplu, un Nokia 3310, care costa la Mall 4.350.000 de lei fara conectare, la Gioni, tot fara conectare, face 2.100.000 de lei. Daca ai bugetul anemic, poti sa-ti iei un Bosh antic, cu doar 350.000 de lei. Companiile de telefonie mobila nu sunt deloc interesate de tipul de celulare folosite de clienti, scopul principal fiind vinderea abonamentelor. Din acest motiv, au aparut tot felul de situatii ciudate. Unele telefoane vandute odata cu abonamentul la preturi mai mici sunt codate, adica setate sa functioneze doar pe frecventa companiei respective. Acesta e si cazul unor telefoane livrate de Cosmorom. Dar asta nu e o problema, caci decodari se fac in tot orasul, din caminele din Regie pana in centrul Capitalei. Doar preturile difera. Studentii, cu foamea in gat, iti reseteaza telefonul doar pentru o suta sau doua de mii de lei. In schimb, la un magazin cu pretentii, care este si dealer Connex, cum este cel de pe bulevardul Mihai Bravu 454, resetarea unui telefon Nokia 6310 face 20 de dolari. Desi este la limita legii, resetarea telefoanelor merge atat de bine incat ziarele sunt pline de anunturi tip "decodez orice telefon". La aceasta contribuie si miile de telefoane mobile noi, "importate" cu sacosa din strainatate, care trebuie si ele decodate. Apoi aceste telefoane, odata puse la punct, sunt vandute prin piete direct din portbagaj, prin negocieri directe. Asa au facut, acum cateva zile, in parcarea din fata magazinului Bucur, un taxi Perozzi si o Dacie alba. Pana la urma, B-27 ZRE si B-09 ZNP, dupa ce au rasucit pe toate partile vreo zece telefoane in tipla, au incheiat afacerea.

Comisia juridica a Senatului a votat camuflarea totala a averilor demnitarilor

De ieri, redactorii ziarului Adevarul nu mai au voie sa asiste la sedintele Comisiei juridice din Senat, pana ce pesedistul Antonie Iorgovan nu se va fi simtit cu onoarea "reperata". Senatorul autobotezat "parintele Constitutiei" s-a suparat pe un articol publicat in numarul de ieri al ziarului nostru, care critica, apeland la o metafora, pledoaria lui Iorgovan pentru opacitatea Legii privind declararea averilor demnitarilor. La prima ora, inca inainte ca sedinta Comisiei juridice sa inceapa, senatorii s-au adunat sa asculte lamentatiile colegului lor, trantind usa in nasul presei acreditate. "Discutam pe probleme de procedura", a fost explicatia furnizata de alesi. "Procedura" se referea la bararea accesului redactorilor Adevarului in sala de sedinta. Ba, mai mult, Antonie Iorgovan, caruia i-a tinut hangul Ion Predescu (senator PSD), a pretins chiar interzicerea participarii oricarui ziarist la intrunirile comisiei. Ofensatul a aplicat aceeasi stratagema pe care a incercat-o si in rafuielile sale cu conducerea partidului: santajul cu demisia. Si de aceasta data i-a mers, dar a fost doar partial satisfacut. Chiar daca nu au marsat la propunerea umorala a lui Iorgovan, alesii au probat ca, atunci cand cineva se leaga de agoniseala lor, au tendinta de a-si pierde uzul ratiunii. Ei au votat in unanimitate excluderea de la lucrari a reprezentantilor ziarului care, in ultimele saptamani, a fost cel mai intransigent cu jongleriile prin care senatorii PSD din Comisia juridica au eliminat transparenta din Legea declararii averilor demnitarilor. La reluarea sedintei publice, prima grija a presedintelui comisiei, Aristide Roibu (PSD) a fost sa anunte "sentinta" si sa puna la colt redactorul Adevarului, a carui prezenta a considerat-o obligatorie pentru a-si produce demonstratia de forta. Dupa ce li s-a amintit ca exista si dreptul la replica, mijloc de a rezolva problemele pe care un individ (senator sau simplu cetatean) le are cu presa, senatorii au replicat prin vocea maraita a aceluiasi Iorgovan: "Ne credeti oligofreni, sa dam drept la replica la o expresie?". In semn de solidaritate cu colegii lor de la Adevarul, ceilalti ziaristi au parasit, demonstrativ, sedinta. Povestea a continuat in sedinta Biroului Permanent, senatorul Doru Ioan Taracila avand grija sa-i povesteasca tarasenia si lui Nicolae Vacaroiu. In acest fel, in apararea onoarei lui Iorgovan s-a azvarlit si mai-marele Senatului: "Trebuie sa aveti un limbaj civilizat", s-a adresat Vacaroiu redactorului nostru. Desi seful Senatului a insistat ca e vorba de o problema a Comisiei juridice, el nu a putut sa explice de ce s-a discutat chestiunea in Biroul Permanent. Mai mult, Vacaroiu nu a fost capabil sa spuna unde scrie in Regulamentului Senatului ca senatorii pot face discriminari intre publicatii la capitolul prezentei in salile de sedinta ale comisiilor. Ramasi fara presa de care s-au ferit si pe care au tot incercat s-o imbrobodeasca pe parcursul dezbaterilor la Legea privind declararea averilor demnitarilor, pesedistii Comisiei juridice au votat, nestingheriti, amendamentele care fac actul normativ opac pentru cetatean. Astfel, ei au renuntat la "modelul bulgaresc", care stipula ca la declaratiile de avere ale demnitarilor au acces doar anumite organe ale statului si conducatorii institutiilor mass-media, si au adoptat o prevedere aparent populista: oricare cetatean are dreptul sa-i ceara presedintelui Curtii de Conturi (la care se depun declaratiile) "informatii" despre avutul demnitarilor, dar numai daca are un "interes legitim". La prima vedere mai favorabila transparentei, aceasta norma introduce, de fapt, o bariera in plus, intrucat "interesul legitim" nu este definit in lege, ci lasat la aprecierea mai-marelui Curtii de Conturi. O mostra de interpretare aberanta a sintagmei de mai sus a oferit-o Aristide Roibu: "Ziaristii nu pot avea acces, pentru ca legea vorbeste de interesul legitim, nu de interesul profesional (!)". Pe langa legiferarea opacitatii, senatorii PSD din Comisia juridica au mai comis o absurditate periculoasa. Sub argumentatia ca obiectele sau colectiile de arta, precum si cele numismatice ar fi "fleacuri", ei au eliminat din anexa legii obligatia demnitarului de a prinde in declaratia de avere aceste bunuri. Prin valoarea uriasa pe care o pot avea, "fleacurile" cu pricina reprezinta unul din cele mai vechi trucuri din lume prin care posesorii pot spala bani sau primi foloase necuvenite.

Tratatul Romania-SUA privind CPI, renegociat in functie de cerintele UE

Ministrul de Externe, Mircea Geoana, a declarat ca Romania va corecta "automat" tratatul pe care l-a incheiat cu SUA in ceea ce priveste Curtea Penala Internationala dupa ce Statele Unite si Uniunea Europeana vor ajunge la un acord in aceasta privinta. Geoana a precizat ca aceste corectii vor fi facute chiar daca intre documentul incheiat de Romania cu SUA si acordul la care vor ajunge Statele Unite si Uniunea Europeana vor exista doar diferente minore. El a spus ca tratatul va fi transmis Parlamentului pentru a fi ratificat abia dupa ce acesta va fi corectat "pe cale bilaterala", adica impreuna cu Statele Unite. Geoana le-a spus deputatilor ca amendarea tratatului deja incheiat cu Statele Unite nu va reprezenta o problema.

Taximetristii vor sa blocheze traficul in Capitala

Liderii Asociatiei Nationale a Patronatului Operatorilor de Transport in Regim de Taxi si cei ai Federatiei Sindicatelor Solidaritatii Soferilor vor sa scoata astazi in strada cateva mii de masini in semn de protest fata de actuala forma a proiectului Legii taximetriei. "Mitingul motorizat", cum a fost denumit protestul, va incepe la ora 11,00 in Piata Parlamentului si se va desfasura pe traseul Calea 13 Septembrie - Panduri - Presedintia Romaniei - Eroii Sanitari - Splaiul Independentei - Piata Parlamentului. Protestul urmeaza sa se incheie in jurul orei 17. Avand in vedere lucrarile de modernizare a strazilor din Bucuresti, circulatia in centrul Capitalei, la amiaza, va fi probabil complet paralizata. Mitingul beneficiaza de aprobarea personala a primarului general al Capitalei, Traian Basescu, nemultumit si el de actuala forma a proiectului Legii taximetriei. Conform acesteia, serviciile de taximetrie in intreaga tara vor intra in subordinea Ministerului Transporturilor, vaduvind astfel bugetele locale de taxele privind licenta de functionare. Actul normativ se afla in prezent spre aprobare la Presed

"Nocturna" Stelei ramane la Tehnorob

Magistratii Curtii Supreme de Justitie nu s-au lasat influentati de amestecul ministrului Apararii, Ioan Mircea Pascu, in procesul privind litigiul cu Tehnorob. Ieri, judecatorii instantei supreme au respins recursul in anulare formulat de procurorul general Joita Tanase impotriva sentintelor date de instante inferioare, potrivit carora "nocturna" Clubului Steaua revenea firmei Tehnorob. Prin urmare, ramane valabila sentinta prin care Tehnorob a castigat procesul impotriva Clubului Steaua. Sentinta de ieri, dispusa de magistratii CSJ, este definitiva.

Averile la secret, gusa la vedere

Legea declararii confidentiale a averilor - asa s-ar putea numi, de acum inainte, actul normativ prin care demnitarii isi inventariaza zestrea. Dupa gandirea profunda a senatorilor partidului de guvernamant, nu ar mai fi decat un pas pana la declararea averilor drept secret de stat si includerea respectivelor informatii in categoria celor clasificate. "Deschiderea" totala a puterii spre transparenta a marcat, astfel, ieri, in Comisia juridica, o dubla victorie: presa a fost alungata din sala de sedinta, iar averile demnitarilor protejate cu 10 lacate. Sunt doua deziderate atinse cu brio intr-o singura sedinta, dupa ce senatorii s-au tot invartit in jurul lor saptamani intregi, cautand solutii perfid acoperite de regulament, pentru a se scoate basma curata. Cu presa a fost relativ usor. In urma cu o saptamana, cand tot legea averilor se discuta, senatorii au optat, democratic, prin vot regulamentar, pentru o sedinta secreta, exact cand se vorbea despre viitoarele principii ale actului normativ. Ieri, parlamentarii puterii si ai opozitiei au reusit sa scoata presa din sala, pentru a-i face, chipurile, pe plac lui Antonie Iorgovan, ofuscat pe un titlu din ziarul Adevarul. Si, in linistea asternuta, au taiat chirurgical legea declararii averilor, intr-o operatie numita academic emasculare. Baza cu publicarea si declararea averilor se joaca in Senat din ianuarie acest an. Guvernul PSD si senatorii PSD au fost permanent intr-o aparenta disputa pe marginea ei. Doar aparenta, caci, asa cum avea sa demonstreze timpul, interesele comune i-au situat pe guvernanti si parlamentari, de la inceput, de aceeasi parte a baricadei. Totusi, pentru jocul de imagine, grupurile s-au impartit in buni si rai. Albii au fost cei din executiv, care, chipurile, mai democrati, au inscris in proiect obligativitatea publicarii averilor in Monitorul Oficial. Negrii au fost senatorii, care, de cand au primit legea, au spus ca atata transparenta le poate pune in pericol familiile lasate la vatra, care ar deveni prada usoara pentru hotii cititori de Monitor Oficial. Apoi, la partid, s-a mai cenzurat cate ceva si averile s-au transferat din Monitorul Oficial intr-un registru la Curtea de Conturi, care, la inceput, putea fi consultat, pentru ca apoi sa fie si el ferecat, intocmai ca si actualele declaratii de avere care se depun la inceput de mandat. Pentru variatiune, din cand in cand, pe piata media s-a mai lansat cate o teorie despre cum ar trebui sa arate legea: ba modelul bulgaresc, ba cel din spatiul euro, pentru a se ramane, in final, la cel pur dambovitean. "M-am saturat sa fiu paratrasnet pentru presa", spunea unul dintre senatorii juristi ai partidului, dezvaluind, astfel, fara voie, ca totul nu a fost altceva decat un joc de-a democratia pus la cale in Kiseleff. Ca a fost asa si nimic mai mult s-a observat si ieri, cand senatorii au scos din proiect obligativitatea declararii colectiilor de arta, pentru a-l proteja de indiscretiile alegatorilor pe cunoscutul amator de frumos aflat in fruntea partidului de guvernamant. Dintr-un anumit punct de vedere ne aflam si astazi in acelasi loc in care eram si acum 12 ani: electoratul trebuie bagat in seama doar cand i se cere votul, fara a i se spune nici un moment pe cine este chemat sa aleaga. A crescut in schimb marimea averilor pe care potentatii zilei incearca sa le treaca la secret, fara a da socoteala nimanui despre invartelile din timpul mandatului. Mai un consiliu de administratie, mai o afacere prin trafic de influenta, mai o licitatie trucata si, uite asa, de ani de zile, avutiile sporesc, inventarul lor intrand din ce in ce mai greu in plicul sigilat. Singurul element vizibil al bunastarii raman ceafa sau gusa, tot mai groase, ale unor demnitari sau alesi, care incep legislatura cu un numar la gulerul camasii si o termina cu trei numere mai mare. Dispretul fata de alegatori a atins de aceasta data cota maxima. Ani de zile, societatea civila, fie prin presa, fie prin diverse organizatii neguvernamentale, a solicitat un statut al deputatului si senatorului cu incompatibilitati clare, o lege drastica a raspunderii ministeriale, eliminarea conflictelor de interese pentru demnitari si alesi locali, transparenta in privinta averilor. Nici una dintre aceste solicitari nu a ajuns la electorat asa cum a fost ceruta. Statutul parlamentarilor este si astazi in sertare pentru rediscutare, inca din timpul celuilalt mandat al lui Ion Iliescu. Legea raspunderii ministeriale este atat de generoasa, incat se ascund dupa ea cohorte de ministri diferit colorati politic, iar conflictele de interese sunt deocamdata doar un punct neindeplinit din angajamentul luat, in aprilie, de Guvern pentru integrarea in NATO. Cat despre averi, s-a ajuns cu cinismul pana acolo incat s-a spus ca nici macar reprezentantii presei nu au acces la faimosul registru secret de la Curtea de Conturi, deoarece nu au un interes legitim, pentru ca, vezi Doamne, nu ar reprezenta pe nimeni! Cine spune asta? Parlamentul, care este, in toate sondajele, pe ultimul loc la credibilitate, in vreme ce presa nu este depasita decat de Biserica si Armata.

Macel demential in apartamentul familiei Lapteacru, din Botosani

Un tanar de 27 de ani, din minicipiul Botosani, Lapteacru Sandel, si-a macelarit, in urma cu circa 12 zile jumatate din familie. Victimele, mama, Lapteacru Maria, de 51 de ani, doua surori, Liliana, 18 ani si Geanina, 15 ani, si un frate, Vasile, de 17 ani, au fost gasite decedate, in stare avansata de putrefactie, intr-un apartament ocupat in Botosani, pe Aleea Nucului, la numarul 17. Vecinii au sesizat politia ca din apartamentul cu numarul 2, situat la parter, razbate un miros pestilential care s-a raspandit in tot cartierul. Politistii botosaneni au reusit sa patrunda in locuinta printr-o fereastra a baii. In cada au descoperit cadavrul Mariei Lapteacru. Alaturi, in dormitor, cadavrele fetelor erau dezbracate si intinse pe covor. La necropsie, medicii legisti au stabilit ca fetele au fost lovite in cap cu un ciocan, dupa care au fost violate. Cadavrul baiatului de 17 ani, Lapteacru Vasile era in pat, acoperit cu o plapuma si colcaia de viermi, probabil din cauza caldurii. Toate patru victimele prezentau leziuni traumatice craniene, cu infundare si lipsa de substanta osoasa, semn ca au fost lovite in cap cu ciocanul gasit la locul faptei. Principalii suspecti in cauza erau Lapteacru Sandu, 50 de ani, din comuna Frumusita, judetul Galati, sotul si respectiv tatal victimelor, si fiul mai mare al acestuia, Sandel, condamnat de 3 ori pentru furt calificat. Capul familiei era plecat din localitate, el lucrand la o stana. Sandel, in schimb, a fost gasit intr-un bar. Ridicat de politisti pentru a fi condus la apartamentul parintilor, acesta a recunoscut imediat ce a fost intrebat de politisti de ce crede ca a fost luat pentru cercetari. "Mi-am ucis mama si fratii", a raspuns el, implacabil. Mai mult, Lapteacru Sandel a spus anchetatorilor ca face parte dintr-o familie care a aderat la o anume secta religioasa. Atat parintii, cat si fratii nu i-ar fi dat voie, din cauza preceptelor religioase, sa asculte emisiunile de radio si nici sa se uite la televizor. Din aceasta cauza, ucigasul a crezut ca trebuie sa se razbune. El a fost exclus din secta, cand a fost condamnat. Familia incerca sa-l readuca pe drumul cel bun, pentru a fi reprimit in randul "fratilor". Sandel nu vedea cu ochi buni aceste eforturi ale familiei pentru readucerea lui pe calea credintei. Si daca lucrurile or fi stat astfel, nu poti lua viata a patru fiinte, mai ales cand acestea sunt mama, surorile si fratele tau, pentru atata lucru. Lapteacru Sandel este casatorit si are, la randul sau, trei copii. De ce nu si-a cumparat televizor si aparat de radio la domiciliul sau, unde putea face orice dorea? Din razbunare a hotarat sa-si omoare mama si surorile. Tot din razbunare le-a si violat, cand acestea erau deja moarte sau inca nu apucasera sa-si dea sufletul?

Salariul minim brut - 2,5 milioane

De la 1 ianuarie 2003, salariul minim brut pe tara va fi de 2,5 milioane de lei, fata de 1,750 milioane in prezent. Noul nivel al salariului corespunde unui program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna. Ministrul Muncii, Marian Sarbu, estimeaza ca in intreaga tara sunt intre 800 de mii si un milion de persoane care sunt platite doar la nivelul salariului minim, in special in industria confectiilor (acolo unde se practica masiv lohn-ul - n.n.). Potrivit legislatiei, stabilirea pentru personalul incadrat prin Contract de munca a unor salarii de baza sub nivelul minim constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 la 20 milioane lei.

Directorul ziarului Adevarul, Dumitru Tinu, achitat in procesul de calomnie intentat de Miron Cozma

Magistratii Tribunalului Bucuresti au respins, ieri, recursul formulat de Miron Cozma impotriva sentintei Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti de achitare a directorului ziarului Adevarul, Dumitru Tinu, in procesul de calomnie care-i fusese intentat de fostul lider al minerilor. Dumitru Tinu a fost dat in judecata pentru publicarea unui editorial in care dezavua propunerile unor politicieni de eliberare din inchisoare a lui Miron Cozma prin promovarea unui recurs in anulare. Prin aceeasi cerere de chemare in judecata, Miron Cozma s-a constituit si parte civila in proces, solicitand cu titlu de "daune morale" fabuloasa suma de 10 miliarde de lei. Prezent la primul termen de judecata, Dumitru Tinu, directorul ziarului Adevarul, a prezentat o declaratie, depusa ulterior la dosar, din care reproducem: "Doresc sa dau un semnal reclamantului, detinutul Miron Cozma, ca ziarul Adevarul nu poate fi intimidat si nu cedeaza in fata nici unei tentative de ingradire a dreptului la opinie (...) In numele libertatii pe care n-a reusit s-o suprime in ianuarie 1999, Miron Cozma isi doreste sa pozeze in acuzator, avandu-ma pe mine ca acuzat. Accept aceasta insolenta provocare". Ulterior, Miron Cozma si-a anuntat public intentia de a-si retrage plangerea. Directorul ziarului Adevarul a respins tentativa, solicitand judecarea cauzei, pentru a avea ocazia de a prezenta absurditatea acestei situatii: un infractor notoriu, condamnat pentru fapte de o deosebita gravitate, cere sanctionarea in Justitie a unui ziarist pentru opiniile sale. Decizia Tribunalului Bucuresti in favoarea lui Dumitru Tinu este definitiva.

Mariana Nicolesco, viitorul director al Operei?

Opera Nationala Bucuresti se pregateste de deschiderea stagiunii 2002-2003. In paralel, se pregateste, se pare, si debarcarea directorului Ludovic Spiess. Se vorbeste tot mai des despre inlocuirea acestuia cu soprana Mariana Nicolesco. Referitor la delicatul subiect, Ludovic Spiess declara: "Deocamdata nu mi s-a comunicat nimic in acest sens. Nu pot sa ascult toate zvonurile si sa reduc motoarele. Cine sa mai deschida stagiunea, Papa Pius?" Aflat la Paris, ministrul Culturii, Razvan Theodorescu, ne-a declarat: "Inca de la numire, Ludovic Spiess a lasat o demisie in alb. Totul depinde de atitudinea pe care acesta o va lua. Daca va semna demisia, vor exista mai multe candidaturi la functia sa, printre care si Mariana Nicolesco. Eu pretuiesc colaborarea cu Ludovic Spiess la fel ca inainte". Mihai Malaimare, presedintele Comisiei pentru Cultura, Arte si Mass-media din Camera Deputatilor, a sintetizat situatia actuala de la ONB: "Nu este un secret ca Mariana Nicolesco isi doreste acest post si multa lume crede ca poate fi un manager foarte bun. Pe de alta parte, performantele Operei nu sunt chiar asa cum le rosteste domnul Spiess, iar atmosfera din interior nu este cea mai fericita. Exista solicitari chiar din partea unor parlamentari pentru schimbarea sa, unele sunt de competenta altor ministere. Ludovic Spiess are o problema si va trebui sa o rezolve cat mai eficient. Chiar daca as vrea, eu nu pot demite un director de institutie, avem un ministru dibaci care hotaraste ce este de facut. In orice caz, peste tot functioneaza un principiu, conform caruia are dreptate cine are succes. Intrebarea mea este daca domnul Spiess are succes."